30 mar. 2014

Vrei sa fii milionar...sau povestea unei zile frumoase!

Bună, fetelor!!! :)

Ieri am petrecut o zi foarte frumoasă la Constanţa. În plus, am "bifat" depăşirea unei limite de confort. Cireaşa de pe tort: am simţit că îmi reîncarc bateriile privind marea aşa cum n-am mai văzut-o până acum - oferind un spectacol extraordinar!

Să o luăm cu începutul! Soţul meu iubit are vechime în ceea ce priveşte concursul Vrei să fii miliardar, actualul Vrei să fii milionar. În urmă cu  mulţi ani, a ajuns "pe scaun", după multe  şi perseverente încercări de a se califica. 

Era dificil să te califici atunci: telefonai, un robot îţi adresa o întrebare, trebuia să apeşi cu maximă rapiditate tasta ce corespundea variantei de răspuns corecte (după un semnal sonor); era nevoie să anticipezi acel semnal sonor şi să tastezi instantaneu astfel încât să obţii un timp bun; viteză de reacţie optimă era necesară. Dacă reuşeai un timp excelent, erai sunat şi ţi se adresa o altă întrebare al cărei răspuns presupunea o localizare în timp; cei care se apropiau cel mai mult de răspunsul corect, erau chemaţi la Bucureşti, cazaţi la un hotel decent peste noapte, iar a doua zi se mergea la filmări; aici, urma o altă etapă de selecţie: trebuia să oferi un răspuns corect şi iarăşi viteza de reacţie cea mai bună (dintre cei 10 concurenţi care intrau în studio) era cea care îţi asigura biletul de a urca pe "scaunul miliardarului"...

Am fost acolo. Ca însoţitor, nu în calitate de concurent. Concurentul care a ajuns pe scaun intuiţi cine a fost. Atunci, primul prag era la 5 milioane, al doilea la 30. Alex a mers ca-n brânză (fără să apeleze la variantele ajutătoare) până la 25 de milioane când...o întrebare din domeniul muzicii l-a pus în dificultate. A întrebat publicul. 70 de procente pentru varianta de răspuns către care înclina şi el. Coborâre ameţitoare pe tobogan, până la 5 milioane. Duş rece. Bun şi el, experienţă se numeşte. O experienţă inedită, frumoasă. Am urmărit acum câţiva ani caseta cu filmarea. Eram foarte tineri pe-atunci. Suntem nişte tineri cu mai multă experienţă acum, în mod sigur vom avea aceeaşi viziune şi peste ani.

Revenind la actualitate: preselecţie la Constanţa. 
- Mergem, fata mea? Eu vreau să ajung!
- Mergem, dragule! :)

Am sosit. Ora prânzului. La City Park Mall era anunţată desfăşurarea preselecţiei, într-o cafenea deschisă. Erau circa 100 de persoane aspirante (cât am stat noi prin zonă). Până după-amiază, şi-au mai încercat norocul mulţi alţii. 

În timp ce Alex îşi completa formularul cu date personale, savurând ceea ce comandasem, privindu-i pe toţi ceilalţi care făceau acelaşi lucru...atmosfera m-a cuprins şi, surpriza etapei, m-am întrebat pentru prima dată: De ce nu?! sau Ce-ar fi dacă...? Am mărturisit gândul ce mă încerca, iar Alex a trecut la încurajări. Fugi şi solicită un formular, nu ai ce pierde! Am bătut în retragere. Totuşi, gândul iscoditor nu îmi dădea pace! Ezitări. Doi paşi înainte şi trei înapoi, ai Racului - fireşte, face parte din scenariu. Un gând a fost hotărâtor: Dacă îmi va părea rău vreodată, dacă dau cu piciorul unei şanse, dacă e un tren unic şi eu stau doar şi-l privesc??? Ce-am avut şi ce-am pierdut?! Go for it! 

Am cerut formular, m-am înscris deci! Hiihii, ce ispravă! Urma un test în format electronic; se calificau cei care obţineau peste 60 de puncte. 


Iată câteva fotografii, veţi simţi mai mult din atmosferă datorită lor!






În timp ce aşteptam să depunem formularele, ne-am pozat şi cu Virgil Ianţu, cum altfel?! Avem şi un autograf! :D Eu, de emoţie, nici nu ştiu unde şi cum să-mi ţin plicul!:P





Testul pe calculator. Emoţii în continuare...Pentru mine. Alex era liniştit. Am luat amândoi! Yeeeiiii! De-acum, totul depinde de noroc: selecţia celor calificaţi se face prin tragere la sorţi... Eu îi ţin pumnii lui Alex - el are bagaj serios de cultură generală, el are spirit autodidact, el are sete de cunoaştere şi curiozitate pentru o paletă amplă şi variată de domenii de interes; dintre noi doi, el e genul de concurent pregătit pentru acest tip de concurs. Eu, ca un căluţ outsider! :)) 

Chiar dacă rămânem doar cu asta, nu-i bai! Am făcut altceva. Şi ne-a plăcut! A urmat ceva shopping pentru mine, unii ar spune că am fost prea cuminte, alţii că nu; eu ştiu că am găsit calea de mijloc! Am servit masa,  am admirat pomii înfloriţi din parcul ce se află în vecinătatea mall-ului şi am plecat să salutăm marea!

Era tare frig, vântul bătea vijelios dar nu m-aş fi desprins de-acolo: am alergat ca nebunii printre pietre, ne apropiam până la punctul limită (în funcţie de curajul şi dramul de nebunie al fiecăruia), apoi fugeam - tachinând valurile care ne arătau că-s mai abile, mai agile şi mai puternice decât noi! Am savurat marea cu toate simţurile; parcă aş fi făcut chiar şi o baie, aşa mă simţeam. Ne-am umplut de ea cât să ne treacă de dor până la vară!
Mai am multe fotografii, dar cei care au dor de mare înţeleg!





 

Iubim... dar unii au îngheţat şi, evident, nu mai au chef de poze!


Dia a remarcat modul în care sunt dispuse aceste pietre şi a spus simplu: 
Uite! Echilibru! 

                Ne-a plăcut la nebunie! O ultimă privire... Până când ne vom revedea!

Dacă aţi avut răbdare să citiţi toată istoria, mă bucur mult şi vă mulţumesc! Sper să vă fi plăcut şi să găsiţi ceva care să vă atragă, să vă inspire puţin!


Apropos de subiectul postării... urmăriţi emisiunea în discuţie, vă place? 
Aveţi experienţe în acest sens? 
Aţi participat la astfel de concursuri sau v-aţi dori să participaţi? 
Chiar sunt curioasă care sunt părerile voastre în această privinţă!

Fete dragi, bucuraţi-vă de duminică! 
Vă doresc să începeţi săptămâna în formă maximă! 
Pupicei!

Cu drag, 
Ilda
Lavender Thoughts to you

UPDATE:
Când am scris această postare, nu aveam nici cea mai vagă bănuială că ea va continua într-un mod extraordinar de frumos! Vă invit să citiţi două postări, un happy end al poveştii! :)
Click pe titlu:
Am fost concurentă la "Vrei să fii milionar" 
- OOTD: Ţinuta purtată pe "scaunul milionarului" + alte detalii promise



26 mar. 2014

NOTD: Buline. Inspiraţie: zambilele!

Bună, fete dragi!!! :)

A trecut multă vreme de când nu am mai postat o manichiură. Azi chiar e timpul să remediez asta! În tot acest timp mi-am mai lăsat unghiile să respire, le-am mai pictat uneori dar fără prea multă tragere de inimă sau având ca motivaţie vreun eveniment la care se impunea să arate perfect! Ba chiar am fost şi la salon când am simţit că se impune intervenţie specializată... 

De această dată, mi-a făcut plăcere să mă ocup de unghiile mele, m-a relaxat, m-am simţit inspirată. Primăvara, bat-o vina! Chiar dacă s-a ascuns puţin după nişte nori...ştiu că-i acolo şi că revine în forţă!

Zambile! E cuvântul de ordine! Mov şi albe. Cele roz nu şi-au găsit loc în buchet. Maybe next time!

Ojele folosite:
- Rimmel - 60 seconds: 622, Oh boy you're so fine!!! Hahaa, îmi place denumirea asta!
- Flormar matte : M01.

Iată rezultatul (influenţat probabil de ceea ce admir mereu la Alexantza şi la Dee; în mod sigur, ceea ce vezi şi îţi este pe plac "atacă" la subliminal)... Vă mărturisesc că fac o excepţie şi postez nişte fotografii de care nu sunt mulţumită deloc; ignoraţi (dacă puteţi) aspectul franjurat al unor cuticule neglijate!





Zambila asta parfumată e pentru voi! Din grădina mea... cu dragoste! :)

Eii, ce spuneţi, vă place manichiura mea? Mie îmi pare funny, mă înveseleşte! :) 
A fost remarcată şi complimentată astăzi!

Vă îmbrăţişez!
Cu drag,
Ilda
Lavender Thoughts to you


P.S. Fetelor, în altă ordine de idei, mă simt puţin necăjită că postarea aceasta are un număr miiic de vizualizări, comparativ cu "sora" sa! Pentru acelea dintre voi care nu aţi văzut-o, las o poză cu care să vă ispitesc! :)


23 mar. 2014

OOTD: Alb-negru şi color (varianta II)

Hello, ladies!

Vă promiteam că ne revedem curând, iată-mă-s!:) Fac pariu că nu vă aşteptaţi să revin chiar atât de repede! :P

Continuam cu cea de-a doua plimbare şi cu o altă variantă de ţinută inspirată de bluza Berska, comandată în magazinul online Kurtmann. Ei bine, dacă la cea dintâi plimbare de weekend am purtat bluza dungată în combinaţie cu o fustă lalea (aici),  de această dată am dorit să o asociez cu nişte jeanşi roşii Pimkie - aleşi din acelaşi magazin. Poate vă amintiţi ootd-ul în care vi i-am prezentat prima dată!

A fost multă joacă şi zburdălnicie la şedinţa foto! Vă veţi convinge! 











Se reconfirmă faptul că nimic nu e întâmplător: bereta pe care o vedeţi "aterizase" la noi acasă chiar azi, adusă de o prietenă a fiicei mele! :)) Am luat-o pe post de recuzită.





Dia a dorit sa fie surprinsă de cameră în timp ce făcea " joc de umbre" pe şosea.


Înainte de a intra în pădure pentru o plimbare, e binevenită o alergare de viteză!

Vă rog să remarcaţi că am avut şi planul B în ceea ce priveşte încălţămintea! :P
Păi eu nu ştiu cu cine mă însoţesc la drum?!

Aştept să îmi spuneţi dacă v-au plăcut cele două ţinute care au ca element comun 
bluza cu dungi orizontale, alb-negru! 
Pe care dintre ele o preferaţi, care s-ar potrivi  mai mult stilului vostru vestimentar? 
Aş dori să ştiu şi dacă aveţi o astfel de bluză!

Mulţi, mulţi pupici!
Cu drag, 
Ilda
Lavender Thoughts to you

OOTD: Alb-negru şi color (varianta I)

Bună, fetelor! :)

Sunt sigură că aţi observat: soarele şi căldura sa au adus o adevărată explozie de verdeaţă în natură; pomii sunt deja înfloriţi - nimic nu poate fi mai frumos decât un pom înflorit; e evident că primăvara e instalată şi că ne dă, cu generozitate, aripi de zbor! 

Astăzi am ieşit şi am jucat badminton cu Dia purtând jeanşi şi un tricou (iar eu, credeţi-mă, nu dau jos cojoacele prea uşor); soţul meu a instalat în curte balansoarul, umbreluţa... Am admirat împreună liliacul din curte, narcisele, zambilele, magnolia! Toate acestea sunt motive de bună dispoziţie, de poftă de viaţă, ne dau elan!

Am făcut două plimbări şi m-am gândit să port bluza Bershka, cu dungi orizontale alb-negru, primită la ultima comandă dată la Kurtmann. Am purtat-o de multe ori de-atunci, s-a prezentat foarte bine la spălat; mă bucur mult că Lucia - Zadin mi-a inspirat alegerea; e o bluziţă uşoară, lejeră, versatilă şi...unde mai pui, în tendinţe! :) Adevărul e că eu nu am ţinut cont de trenduri decât atunci când am fost ferm convinsă că mă reprezintă, că ma avantajează.

De-aici, drumul se bifurcă...
Pentru prima plimbare, am ales să combin bluza despre care vă vorbeam cu o fustă lalea într-o nuanţă pastelată (aţi mai văzut-o şi cu altă ocazie). Pomii în floare ne-au încântat şi n-am putut trece mai departe, am zăbovit un timp şi le-am adus tribut de admiraţie! Era tot un zumzet în preajma lor şi temerea mea a fost nejustificată în ceea ce priveşte albinele - erau mult prea captivate de mireasma lor favorită încât să ia în seamă parfumul pe care-l purtam eu!

Iată fotografiile! Sper să vă placă! :)



















Ştiţi că aştept cu nerăbdare de copil impresiile voastre... 
Ne revedem curând  cea de-a doua plimbare şi cu o altă propunere de ţinută!

Vă trimit parfum de primăvară - mireasma pomilor scăldaţi în floare, 
vă îmbrăţişez cu căldură şi cu soare!

Să aveţi o săptămână excelentă!
Pupicei!

Cu drag,
Ilda
Lavender Thoughts to you


22 mar. 2014

Happy moments (20)

Am un scurt respiro în acest weekend încât să pot scrie o postare - nu oricare ci aceea care reprezintă postarea mea de suflet! Am constatat cu stupoare că au trecut circa două luni de la ultimul Happy moments, n-aş fi crezut că e chiar atât de gravă situaţia!:)) Intervalul îndelungat are "bonusul" lui de suprasolicitare, frământări generate de incomoda stare emoţională de a mă simţi "între ciocan şi nicovală", emoţii, griji... şi aş putea continua cu o gamă largă de sentimente şi trăiri care nu prea îşi au locul aici astfel că spun "Stop!" ideii şi revin la nota pozitivă.

Cu sinceritate, până la capăt, trebuie să admit că toate acestea m-au influenţat în mare măsură şi că mi-am ţinut "la zi" unele momente de fericire cu mare greutate ; se prea poate ca pe unele dintre ele să fi ratat să le conştientizez... Pe de altă parte, s-au succedat atâtea altele care au fost mai mult decât evidente - nici cel mai obosit/stresat/necăjit/preocupat om din lume nu le-ar fi scăpat din ochi, din minte, din inimă!

Căutând nişte fotografii pentru a oferi un cadou personalizat unei eleve sărbătorite, am găsit această poză a Diei; mi-e atât de dragă, zâmbesc instantaneu privind-o! Transmite...libertate! Iubita mea Diuca - îmi amintesc cu câtă încântare a venit din acea excursie (un cadou aniversar special de la nişte buni prieteni)...

Nu e simpatic foc acest coşuleţ primit în dar de Diuca la o petrecere aniversară a cărei tematică viza caii şi echitaţia? Un măr, un borcănel cu bomboane de ciocolată, un recipient de sticlă cu zahăr brun cubic şi un fursec delicios în acel pliculeţ! Păstrăm cu drag coşuleţul şi recipientele! 

Un moment emoţionant în timp ce adresam urări unei alte eleve sărbătorite! Se pare că am împărţit "frăţeşte" emoţiile...

Apus de februarie! Nu mi-am putut lua ochii de la el! Fascinant arăta cerul! O splendoare! L-am privit din uşa casei şi m-a relaxat... Aveam mare nevoie de asta!

Am găsit o fotografie; nostalgia copilăriei; atât de multe amintiri m-au năpădit (casa copilăriei - demolată în toamna lui '89, bunicii iubiţi, strada prăfuită, liniştea toată)! Puteţi ghici care dintre cei 3 iezi sunt eu?

Dia, pe 14 februarie, prezentând în faţa tuturor din şcoală proiectul realizat de clasa sa - Săptămâna sentimentelor frumoase! Mă bucur că are şansa de a răspunde unor astfel de provocări, că are curajul de a şi le asuma - avea emoţii, i se simţeau în glas dar le controla şi, acolo unde discursul pregătit se ascundea prin cotloanele minţii, s-a adaptat improvizând, "brodând" pe tema respectivă! Am trăit alături de ea fiecare părticică de emoţie! Nu mă aşteptam ca fiica mea să-mi pregătească şi un cadou tematic simbolic, a fost o surpriză extraordinară!


Mulţi dintre părinţii elevilor din şcoală au răspuns cu drag invitaţiei de a veni să lucreze mărţişoare împreună cu copiii lor şi cu colegii acestora. La rândul meu, ca mamă, am pregătit cu bucurie materiale şi am mers la clasa fiicei mele! La noi au venit mămicile precum nişte zâne bune: au lucrat cu copiii dar le-au adus şi daruri de suflet  (pentru ei înşişi, pentru mămicile lor)!

Ziua Mărţişorului,  cea de 8 Martie sunt sărbători care au un rol declanşator de entuziasm, de zâmbet, de feminitate, de speranţă! Multe bucurii am avut, sunt o mare norocoasă! Ca mamă, ca soţie, ca învăţătoare, ca fiică şi ca prietenă! Am primit flori, mărţişoare frumoase, cadouri; am împărţit, la rândul meu, bucurie! Au fost zile şi sentimente atât de frumoase, încât simt că nu îmi sunt de ajuns cuvintele pentru a le prezenta, cuvintele nu au acea aură sau poate că nu le-o pot da eu acum! Iubitul meu mi-a adus ghiocei şi un inedit mărţişor - un clutch Muse Chic (a ştiut să asculte!); un alt cadou inedit au fost 3 bilete la teatru, oferite de o dragă elevă - o fetiţă sclipitoare; am primit un mărţişor deosebit de la Alina Anghel şi FUNtastic decoration; am lucrat împreună cu Dia câteva mărţişoare pe care le-am trimis unor fete dragi, am petrecut cu colegele şi prietenele de ziua noastră - am râs mult, ne-am simţit bine împreună! Mama e născută pe 7 martie; dorea să organizeze petrecerea duminică (pe 9) dar i-am făcut o surpriză imensă complotând cu sora şi fratele său! Iubitul meu drag mi-a făcut un cadou deosebit (ssttt, ţine de o sferă personală şi nu pot da detalii!)... Câteva dintre fotografiile de mai jos vă vor mai povesti câte ceva!


Gingăşia unui început de primăvară


Hai să lucrăm împreună mărţişoare!



Doar eu şi Dia, ca fetele... la cofetărie!:) Anticipând dulceaţa lui 8 Martie! 

Îşi poate dori o mamă un altfel de dar? Happy Mother's Day! :D

Party girls!


Flori minunate...

Am stat minute bune aşteptând pe cineva şi nu m-am plictisit datorită companiei pe care mi-au ţinut-o cerul albastru şi mugurii unui pom! Am stat să îi contemplu până mi-a venit ideea de a-i poza cu telefonul; m-a privit cam cu uimire un bătrânel, dar eram prea fascinată ca să mă opresc! :))

Într-o seară, după ce i-am spus Tatăl nostru (înainte de somn),  Dia m-a surprins cu o declaraţie: "Te iubesc până la capătul curcubeului!"... Mi-a explicat că  auzit-o într-un desen animat, că i-a plăcut şi că a vrut să mi-o spună mie! Minunat şi unic momentul pe care l-a creat!

Închei cu un "moment" lung cât o viaţă: v-am spus că am avut o perioadă foarte grea, din multe puncte de vedere; iubirea şi răbdarea lui Alex, faptul de a mă asculta, de a mă sfătui, de a mă susţine continuu m-au ajutat să trec cu bine! Sunt o femeie norocoasă! Doresc asta chiar fiecărei femei! Doresc asta fiicei mele!


Mulţi pupici! :)
Vă mulţumesc pentru vizită şi pentru răbdarea de a citi luuunga postare!
Să aveţi weekend minunat în continuare!

Cu drag,
Ilda
Lavender Thoughts to you




 

Blog Template by YummyLolly.com